CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE PDF

Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunuhd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierau Tirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori, iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis. Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etnograflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea. Vasile Radu, p. Radu, pp. Radu, p. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre care releve.

Author:Guktilar Malara
Country:Venezuela
Language:English (Spanish)
Genre:Environment
Published (Last):18 April 2004
Pages:158
PDF File Size:18.36 Mb
ePub File Size:18.43 Mb
ISBN:415-9-57063-906-8
Downloads:51056
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Tokora



Autor: prof. Ionel Zanescu 12 Feb - Incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea asistam la un pelerinaj al unor calatori, pictori si desenatori straini, atrasi de pitorescul si "exoticul" Principatelor Dunarene MODELE Imagini: Arhiva profesor Ionel Zanescu Incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea asistam la un pelerinaj al unor calatori, pictori si desenatori straini, atrasi de pitorescul si "exoticul" Principatelor Dunarene Frumusetile naturii cu muntii si codrii seculari, hanurile si curtile boieresti cu cerdace largi, popasurile de posta si carciumile, manastirile si bisericile au constituit tot atatea repere pentru calatorii straini dornici de a redescoperi zona carpato-dunareana.

N-au scapat penelului sau penitei frumoasele vesminte populare romanesti, mai ales femeiesti, care variaza de la un judet la altul; costumele surugiilor si dorobantilor, saricile ciobanilor, dar nici preocuparile de zi cu zi ale oamenilor de rand. Miile de stampe, litografii si desene lasate de cei circa 75 de graficieni staini constituie pentru istoria noastra un vast si bogat material documentar.

La acestea se adauga notele de calatorie, ce aduc un surplus de informatie. Un prim calator pe meleagurile noastre a fost Printul Anatol Demidov , mai tarziu sotul Principesei Matilda Bonaparte. Acesta a intreprins in vara anului o expeditie stiintifica prin Ungaria, Principatele Dunarene, Crimeea si sudul Rusiei, fiind insotit de numerosi colaboratori, dintre care cel mai cunoscut si mai de seama a ramas talentatul pictor francez August Raffet.

In urma calatoriei, Demidov publica la Paris, in , lucrarea "Voiage dans la Russie meridionale et la Crimee par la Houngarie, la Valachie et la Moldavie". In afara de splendidele ilustratii, in buna parte ale lui Raffet, autorul ne lasa un bogat material cu privire la epoca regulamentara in Principate.

Demidov a intrat in Valahia pe la Orsova, a continuat drumul pana la Giurgiu, de unde cu o caruta de posta ajunge la Bucuresti.

Anatol Demidov ne da urmatoarea relatare interesanta asupra postei romanesti la "Dupa multe staruinte, capitanul postei ne da voie sa luam caii ca sa ne ducem la Bucuresti, si dupa trei ceasuri de alergaturi si cereri am putut sa avem la indemana toti caii pe care poseda posta din Giurgiu. Stansesem 24, dar numai 2 trasuri se folosira de ei. Chipul in care se inhama caii la aceste trasuri merita sa li se dea atentie.

Ei sunt de o specie mica, subtiri si fara rasa, dar de o iuteala si de o tarie fara seama, caci fug ca niste sageti. Sunt inhamati in felul cel mai simplu, cu ajutorul a doua funii care tin loc de sleauri si care sunt aduse pe sub pieptul calului printr-un brau. Imprejurul capului alta funie, mai putin tare, tine loc de capastru. Fara zabale, fara potcoave, animalul este aproape slobod.

Cand in trecere de la o statie la alta, caii sunt obositi, surugii se dau jos, ii freaca la ochi si-l trag de urechi, incredintati ca asa s-au mai odihnit. Si Anatol Demidov ne lasa o descriere a carutei de posta: "Diligenta postala valaha - numita caruta sau olac in aceasta tara - este un fel de treuca, facuta din lemn si asezata pe patru roti, mai mult sau mai putin rotunde, sustinute de doua osii de asemenea de lemn, fara arcuri, fara nici un fel de legatura de fier.

Aceasta lada, plina cu fan, adesea putred, poate primi un calator, arareori doi". Sosit in Capitala in seara zilei de 13 iulie , "cea dintai grija este sa-ti faci rost de o trasura frumoasa.

Intinderea mare a orasului si mai ales moda poruncesc acest lucru; nici un om cu oarecare vaza nu poate sa se arate pe strada mergand pe jos Nu am intarziat sa strabatem, fiecare pentru el, acest oras mare, ale carui strazi populate sunt ticsite de nenumarate pravalii, in care activitatea inlocuieste luxul Ce uimeste mai mult in acest oras este varietatea portului si a figurilor, pe care o infatiseaza in fiecare clipa numeroasa lui populatie".

Bucurestiul, dupa parerea calatorului, ar avea Populatia ar fi in jur de In cele patru zile cat a poposit aici, a vizitat pe rand Muzeul de stiinte naturale, Biblioteca publica, cu vreo 7. Demidov expune primirea lui de catre domnitor la gradina lui Scuffa, participarea la parada garnizoanei orasului si la o petrecere data de Aga Filipescu. Despre Alexandru Voda Ghica are numai cuvinte de lauda si poarta cu el o "conversatie usoara si spirituala asupra tuturor subiectelor care ocupau atunci saloanele Apusului".

Cu prilejul balului dat de Filipescu, ne spune ca "nu cunoaste vreun oras din Europa unde sa se poata aduna o societate mai desavarsit placuta, unde cel mai bun ton se arata necontenit impreuna cu cea mai dulce veselie". Plecand din Bucuresti la 17 iulie , cu doua trasuri cumparate, si, trecand Buzaul si Ramnicul, ajunge in Moldova.

La Iasi va fi gazduit la Hotel Petersburg, iar mai apoi va fi primit de domnitorul Mihai Sturza, care arata o "instructie putin obisnuita" si gata oricand sa-si cedeze averea numai sa dispara umilinta tributului catre turci.

Iasiul, cu un inceput de pavaj al strazilor, se mandreste cu Academia Mihaileana, Societatea de medici si naturalisti, Spitalul Sf. Spiridon, Biserica Trei Ierarhi, trei tipografii, o librarie si chiar un cabinet de lectura franceza.

Demidov ne pune la dispozitie si o ampla statistica privind populatia, orasele, targurile si impozitele ce se percepeau de la locuitorii Moldovei. Cel mai probabil aceste cifre i-au fost puse la dispozitie de consulatul rusesc. Insotit de ceilalti calatori, va trece pe la Sculeni, in Basarabia. Franta a manifestat asupra societatii romanesti un interes deosebit. Un asemenea emisar al Frantei a fost pictorul August Raffet , unul dintre artistii care au indragit tara noastra si poporul ei.

Arta sa profund realista ne-a infatisat chipuri din toate straturile sociale, dar mai cu seama din popor, desenand tarani, surugii, sacagii, preoti de tara, lautari etc.

Iata comentariile sale insotind binecunoscuta gravura ce reprezinta Biserica Sf. Gheorghe Nou, executata la 13 iulie "Biserica Sf. Gheorghe despre care vorbim aici are o tinda impodobita cu zugraveli in stil bizantin, printre care se ghiceste fata aproape stearsa a fericitului ei ctitor". Despre gravura ce infatiseaza biserica Grecilor sau a lui Ghiorma Banul, desenata la 15 iulie , Raffet spune: "Acest mic lacas inchis intr-o incinta ingusta si inconjurata de un cimitir saracacios se deosebeste mai ales prin zugravelile care acopera zidaria exterioara Stilul cladirii reaminteste destul de bine pe acel al moscheelor de mica insemnatate".

Printre alte schite desenate de Raffet la Bucuresti se numara si cele ce infatiseaza sedinta "Obstestei Adunarii" din 15 iunie , infanteria romana defiland in pas alergator pe campul de exercitii de la Cotroceni si hora jucata de muzicantii regimentului 2 in gradina lui Scuffa, in fata domnitorului Alexandru Ghica.

Un alt artist francez, cu dragoste de romani, Michel Bouquet , a vizitat tarile noastre prin , lasand o multime de desene si de tablouri pretioase, in acuarela sau goasa, din care majoritatea au fost publicate intr-un frumos "Album valaque. Vues et costumes pitoresques de la Valachie", litografiat la Paris in Calatoria spre Bucuresti se va face cu o birja, alaturi de caravane de lipscani cu marfuri in carutele lor trase de opt sau de doisprezece boi sau cai.

Oprit la un han, intr-o zi de duminica, are prilejul sa vada hora si pitorestii lautari. Calatorul descrie costumul popular si in special cel al femeilor ce "trezeste fericitele amintiri ale Greciei si Italiei; in pictura ar fi incantator in ce priveste culoarea; in sculptura superb ca linii si lasand ca sa se vada proportiile trupului si gratia boiului".

O splendida ilustratie arata maretia horei, cu specificul strai popular. In Bucuresti il fascineaza Hanul lui Manuc, cu cele doua siruri de stalpi si o singura scara; cutare casa de mahala, cu sacnasiuri catre strada; macelariile de pe malul Dambovitei, dar si locuitorii goi care fac baie in rau, sub privirile indulgente ale sergentului.

CCNP ROUTE 642-902 PORTABLE COMMAND GUIDE PDF

Călători străini despre Țările Române

.

UTC2822M PDF

Călători străini despre Ţările Române

.

EDMIR PERROTTI PDF

Calatori straini despre Tarile Romane

.

KRESEL SIYASET ANDREW HEYWOOD PDF

Călători străini despre Ţările Române. Vol. I - IX

.

Related Articles